joi, 19 noiembrie 2009

Nascut in Romania (1)


Intr-o perioada cind nu aveai voie sa nu nasti. Crescut cu ratia de untdelemn, zahar si piine. Elevul imbracat in uniforma. Invatat. Scolit. Muncit. Lecturile erau pe primul plan, ultimul ban al parintilor se ducea pe carti. Si discuri. Statea la coada. La orice. Toata lumea avea de lucru, nu toata lumea lucra. Diminetile incepeau la 6 , urma un program de opt ore. Dupa care fiecare cu ce stia sa faca. Sa citeasca, sa tricoteze, sa coasa, sa joace o tabla, sa stea. Biserica era..locul unde nu se intimpla nimic. Locul cu multi ochi. Trebuia sa ai curaj sa intri acolo. Mergeau unele babe. Si totul pina intr-o iarna, cind nu a mai fost asa. Au cazut lacrimi din cer. Unora le-au crescut aripi, altora coarne. Diferenta ar fi destul de vizibila, daca n-ar fi manipularea asta. Cel nascut in Romania, o stie. Ii simte rasuflarea rece in ceafa... 20 de ani . Timpul in care unii si-au ales un drum sigur, altii se agata de unul, altii ne privesc din cer. Cui pasa?

5 comentarii:

  1. Mie, Ioana, mie imi pasa.Dar ce conteaza? Tie iti pasa! Si? Simti vreo diferenta?

    RăspundețiȘtergere
  2. ..diferenta dintre a putea scrie si a nu putea scrie. A te putea exprima si a nu avea voie sa o faci. Diferenta dintre a scrie si a fi dator cu 'a scrie'. Multumesc frumos, o zi placuta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ar fi interesant sa vedem acum, de pilda... program de internet de doua ore - de la 18 la 20 (ca de la 20:00 incepe programul TV, cu vizitele de lucru ale Mult-iubitului, deci trebuie taiat netul)... Cafenelele si alte viesparii de pe Dorobanti servesc numa' Brifcor si savarina, pana la 22:00, iar marii DJ de pe la radio se chinuie sa strecoare o melodie cu Beatles si una cu Ala Pugaciova, intre doua coruri patriotice si un radiojurnal. Partea proasta e ca mai castiga Steaua vreo n-spe titluri de campioana, via CC al PCR. Partea buna e ca Gregorian Bivolaru ar fi la racoare. Partea si mai buna e ca Iliescu ramanea la hidrotehnica sa si descoperea si piulita lui Arhimede.

    RăspundețiȘtergere
  4. Din pacate, Ioana, tinerii ca mine simt din ce in ce mai mult ca am trait degeaba atitia ani in tarisoara asta.

    RăspundețiȘtergere
  5. @ domnul Cristake, sunt adunate in cei 20 de ani si bile albe si bile negre, iar noi suntem un neam ...cu multa imaginatie. Un sfirsit de saptamina placut

    RăspundețiȘtergere