luni, 14 noiembrie 2016

Poeta Ileana Malancioiu invitata Eugeniei Voda la emisiunea Profesionistii
..despre eroi,  dorinte,  vremuri , cu sinceritate, directa si inconfundabila- Ileana Malancioiu.

vineri, 11 noiembrie 2016

O tara foarte mare cu un presedinte foarte rau- povestea de dimineata

A fost odata ca niciodata o tara foarte mare care si-a ales un presedinte foarte rau. Si tara asta era facuta din multe tarisoare, fiecare cu regii si cu stapanii ei. Era bogata si voia sa fie cea mai bogata de pe planeta unde se afla. Cauta , acest rau presedinte ales, sa dea fiecarui cetatean visul promis, bunastarea si bunatatile acestei lumi, pe care multi nici nu le-au avut vreodata ..in atatea sute de ani. Si toata lumea se intreba ce vrea acest nou presedinte batran...inconjurat de alti prieteni batrani, un fel de intelepti ai locului. Si lumea se speria. Numai ca pe acea planeta traiau gandacii mici si rosii, foarte multi, unii invizibili, iar muscatura lor era fatala. Nimic, nici o boala, nici un fenomen al naturii n-a reusit sa-i starpeasca. Din ce in ce mai rai, din ce in ce mai multi, pretutindeni, in fiecare tara, in fiecare continent, in mintea fiecarui locuitor al planetei. O epidemie fatala. Cum sa poti trai cu ei...De asta am zis  ..a fost odata ca niciodata, nici poveste, nici amintire, nici o vorba in vant, doar suferinta, grija, durere, lacrimi, si atat.

joi, 29 septembrie 2016

Era ea

Avea o blana  rosie si un gind abstract, intr-o mie si una de nopti cu luna plina se tot alinta si era ea
Fuma pipa si tacea...voi sta si
voi avea rabdare  cu voi- zise rizind
Pasea  amfitrioana ca si cand toate valurile Dumarii nici macar nu se inventase
Tot o bucurie, tot un verb , ai fi zis ca daca n-ar fi existat trebuia inventata
Oricum pina in zori era multa vremea,  ea fuma pipa si zimbea
Ca o muza venita parca dintr-o departare fara de margini, ca un joc al unei Shererezade
Isi spunea in gindul nerostit: am sa fac o poema cu voi si cu mirarile voastre, da! am sa scriu
asteptindu-mi fiecare litera pina cind va fi totul un fum si o privire

sâmbătă, 24 septembrie 2016

marți, 9 august 2016

La mercerie, poveste fara intrebari si nasturi

Mercerie din Ploiesti, locul  arihistiut de toate damele si domnii. Spatiu ingust, citeva potentiale cliente. Cine saluta ramane fara raspuns. Nimeni nu intreaba nimic.Vanzatoarele-proprietare, nici atat. De ce ar face-o. Un ochi pe telefon, o poveste cu ce a fost aseara. In familia ei. Restul nu conteaza. Unele dame par stanjenite, tot au cautat sa intrebe ceva, fara raspuns. Cu doua tonuri mai sus, cineva cere ceva. Un fermoar. Nici un raspuns, se enerveaza. Pleaca. Rand pe rand. Nu vreau si eu. Ies ultima, sa vedem ce va fi. Dupa 9 minute  fix, propietara imi arunca o privire rece. Fara intrebari, fara nasturi, fara fermoar.