luni, 24 decembrie 2012

Covrigi, nuci si amintiri

mergeam sa conindam si apoi ne numaram 'trofeele', citi covrigi, cite  nuci. Nu eram nici prima, da'nici ultima in acest important clasament. Se umpleau strazile de cirduri de copii porniti cu colindul( era demult,  in 'Epoca de Aur'), nici noaptea  dinainte  nu dormeam de grija. Totul  era foarte pregatit si foarte important, ne astepta o minune: colindul !
Nici 'foaie verde portocala' nu mai e ce-a fost cindva. Au venit doar 11 copii la colindat in Seara asta de Ajun. Restul.....N-am inteles prea bine nici cum era cu 'foaie verde portocala' intrucit grabitii colindatori mai mult tipau decit colindau. O pun pe seama dascalilor,  a familiilor, a culturii. De cultura e vorba. Oricum am face, tot de cultura e vorba.

4 comentarii:

  1. Eu stau foarte bine: au venit fosti elevi cu niste colinde de suflet! Culeg ce-am sadit!

    RăspundețiȘtergere
  2. Craciun fericit, Ioana! Nimic mai bun decat un covrig proaspat sau, recunosc, slabiciunea mea, miez de nuca cu paine calda!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc domnul Cristake, sa ai Sarbatori binecuvintate alaturi de cei dragi. Multumesc mult pentru comentarii

      Ștergere